Sincera sa fiu, eu la 14 ani inca mai croiam haine pentru papusi si imi faceam temele cu sfintenie. Aveam caiete imaculate, cu linii trasate la doua degete distanta de marginea caietului, cu vesnica prima pagina lasata goala - pe care ulterior scriam numele si clasa – si sa nu mai vorbim de mottoul dupa care m-am ghidat in primele 8 clase: “caietul este oglinda elevului”.

Pentru profesori aveam un respect nemarginit. Chiar si pentru profa de romana care ne intreba pe toti unde lucreaza parintii, dupa care, daca profesia alor tai reprezenta oarsce interes pentru ea, te chema frumusel la catedra si te intreba daca nu pot ai tai sa-i faca rost de nu stiu ce, contra-cost. Parintii se dadeau de trei ori peste cap si-o “serveau” pe doamna de romana… moca, desigur! Da’ totusi noi o iubeam pentru ca era profa noastra de romana si ne invata lucruri interesante.

Acum vreo doi ani as fi spus ca intre generatia mea si cea care ne calca pe urme nu sunt mari diferente… In momentul de fata gandesc altfel. Gandesc ca “astia mici” sunt cam de trei ori mai evoluati decat noi, si poate ca nu intr-un sens pozitiv.  Sunt total lipsiti de inhibitii si de respect pentru valorile fundamentale ale omenirii. Parintii au devenit doar o sursa de venit, spre calea fericirii tancului. Au internet si TV la discretie si vor cu totii sa ajunga vedete.

Fetitele de 14 ani vorbesc cu atata emfaza despre dragoste incat iti vine sa vomiti. Toate sunt indragostite si gata sa fuga de-acasa cu iubirea vietii lor. Vor sa li se daruiasca partenerilor. Vor sa simta caldura unui alt trup si soapte adanci de dragoste. Fetitele de 14 ani iubesc. Sincer si deplin. Vor sex, dar nici macar nu le-a venit ciclu. Nici macar nu le-au crescut sanii, ce sa mai spun de parul pubian… Dar ele vor alcool, tigari, droguri.

Baietilor de 14 ani le tropaie hormonii in cap. Virginitatea este un calvar. Cu cat scapa mai repede de ea, cu atat mai bine. Sa nu va ganditi ca e de gluma, caci pe umerii lor virginitatea apasa ca o povara. Iar daca ceilati colegi sau prieteni sunt initiati in arta amorului ghebos, mai rau. Virginul va trece prin clipe de chin, va fi nevoit sa indura batjocura adevaratilor barbati.

Pe vremea mea fetitele erau decente. Cel mai indraznet obiect vestimentar era fusta “lambada”, pe care era musai sa o “asezonezi” cu o camasa alba, incheiata pana la ultimul nasture. In ziua de azi, fetitele de 14 ani fac poze porno pe care le posteaza pe diferite situri, cu potential de imperechere foarte ridicat. Isi iau sutiene cu burete si push-up, ca sa para mult mai dezvoltate decat sunt. Copii din ziua de azi nu mai au rabdare. Vor sa creasca, sa devina oameni mari.

Cand era eu in scoala generala, cel mai indraznet mod de a comunica cu un coleg de sex opus, era biletelul. Si in nici intr-un caz de dragoste! Nu, ii scriai o poezioara stupida despre albastrul cerului iar respectiul/respectiva intelegea ca lucrurile sunt serioase. Adolescentii de azi isi trimit mms-uri cu tate, pectorali, muschi si fese. Isi trimit mailuri cu declaratii de dragoste copiate de pe google, iar pe messenger isi pun statusuri de tipul “Lu’ icsuleasca ii place de mine. Da, fă! Si mia imi place de tine! Vrei sa ne combinam?”

Desigur, nu toti copiii sunt la fel. Mai sunt si genii pustii si neintelese, care tanjesc dupa o lama infipta in vene, poate poate le va curma suferinta. Tot din dragoste si aia!

Si spun cu mandrie ca pe vremea mea era mai misto’ sa fii copil. Concurenta si diferentele intre clasele sociale nu erau chiar atat de evidente, iar pretentiile erau minimale.