S`au depanat atatea amintiri,atatea ganduri frumoase,intr`un timp asa de scurt,incat mi`a amutit gandul printre lacrimi. Cand eram cu tine,imi venea sa plang de fericire,credeam ca tu esti persoana pe care am asteptat`o.Am stiut de la bun inceput ca vei pleca,dar inima mea a refuzat sa creada ca ne vom desparti. Visam alaturi de tine,insa acum mi s`au spulberat toate visele... Ma intreb mereu acelas lucru : de ce trebuie sa iubim atat de mult persoane cu care nu putem fi? Daca nu suntem facuti unul pt celalalt,de ce ne`am intalnit? de ce sufletul,de multe ori, ti`l ia tocmai acela care nu are nevoie de el? Oare exista dragoste absoluta? De multe ori imi apare in minte imaginea ta.Apari ca un inger ,dar esti mult prea sus ca sa te pot atinge... Te uiti la mine cu blandete,imi zambesti si atunci...Dispari...:( Acum stiu ca esti fericit,stiu ca nu mai insemn nimic pt tine,dar ma multumesc sa stiu c`a fost candva...ca am trait amandoi acelas vis...Sau poate ,de fapt, nici nu a fost... De ce am crezut ca tu esti ingerul meu pe care mi l`a trimis Dumnezeu? Ingerul pe care i l`am cerut? Ce te`a facut sa crezi ca nu esti persoana care imi apartine? Se spune ca o singura data in viata gasesti dragostea adevarata si asta daca ai noroc...Eu am gasit`o! Dar tu ai facut`o sa dispara!!! Poate vreodata imi vei auzi glasul si te vei intoarce la mine, sa iti spun cat ma tulbura acel ``Te iubesc`` ... Dar poate va fi deja prea tarziu...Si totusi,creau sa stii ca cel mai frumos vis e cel ce nu se implineste niciodata... _____________________________________________