"A fost odata ca niciodata....", suntem avertizati ca pasim pe un teritoriu nesigur, unde realul nu mai e atat de real pe cat ni se pare, iar bizarul ne priveste ca din oglinda...pasii nostri, condusi pe alte poteci decat cele cunoscute sunt purtati de o calauza care-si cunoaste puterea de a transforma obstacolele in porti, iar portile sa le ascunda sub vreo umbra palida!
strainul care iti raspunde ca poate fi doar al unei femei, neindraznind sa priveasca in alta parte de teama ca visu-i sa fie spulberat sunt eu, copila blanda. eu, cel ce nu in van am mers pe o carare de nesimtit, printre nouri de cicoare, printre valuri de sofran. sunt eu, doar calatorul unei altfel de lumi... ramane ca tu sa crezi cuvantul meu, ori poate intr-un veac de aduceri aminte sa-l sufli in arsita inimii