M-am trezit intr-o dimineata cu presimtirea ca ceva se va intampla in acea zi. Si a fost ceva minunat. Te-am zarit pentru o clipa, dar ai disparut... Dar a fost de ajuns pentru a ma indragosti... Si de atunci am dorit mereu sa te zaresc,... dar pentru a-ti vorbi, nu aveam inca acel curaj. Doream sa te cunosc, sa ma cunosti. Astfel am aflat cum te numesti si imaginatia si firea mea nebuna au luat-o razna. Am prins curaj si ti-am vorbit, dar erai atat de distant si totusi... atitudinea ta nu m-a descurajat. Esti inca prezent &in visele mele si cred ca este de ajuns. N-as vrea sa ajungi totusi sa ma cunosti, de frica unor deziluzii. Privesc spre cer si simt cum ma cuprinde singuratatea , imi aduc aminte cum priveam in doi si nu eram singuri , caci ne aveam unul pe altul; Timpul insa te a indepartat de mine si mai uitat , ai uitat ca undeva , cineva priveste spre cer si e singur ..singur cu iubirea sa pentru tine , sperand sa te intorci la el , ca pasarile calatoare , sperand ca in sufletul sau mai arde macar o flacara plapanda ca aceasta flacara se va transforma intr un foc mare si puternic cum e dragostea mea pentru tine ...! Este de ajuns sa stii ca undeva, acolo, nu prea departe, este cineva pentru care reprezinti tot ce e frumos... "Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabit, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand...ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia,esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Din toate lacrimile care au curs candva, au crescut trandafiri, din care in fiecare zi am cules cate unul. Si in fiecare zi mi-am adus aminte de "spinii" pe care acestia ii aveau. Dar la vederea frumusetii lor, am uitat de fiecare data...Am cules pentru prima oara un trandafir alb, pe care spinii nu-l uratisera inca si puritatea lui s-a oglindit in viata mea... Am cules apoi un trandafir rosu, fara de care gradina mea n-ar mai fi ramas aceeasi. Atunci am inteles ce inseamna "iubirea" si tot atunci... l-am intalnit pe "el"... Fara sa vreau, am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale galbene, cum se scuturau una cate una in mana-mi cazuta in cautarea dragostei "lui" zadarnice... Am simtit cum trandafirul cu petale transparente se scutura, iar fiecare petala cadea una cate una, ca fiind lacrimile mele... Am cautat in zadar sa gasesc in imensa "gradina" orice alt trandafir, pentru ca toti se uscasera. Atunci am cules fara sa vreau, pe ultimul, acela violet, care inca nu se ofilise. Doar o petala aruncata, a alunecat grabita pentru a pecetlui despartirea noastra...Acum "gradina" este goala si vantul "alearga" de la un capat la altul pentru a da fila cu fila viata mea si pentru a "matura" petalele cazute.. Vantul imi fura o lacrima,... e lumina trecutului, iar ochii tai ca doua licariri de stele... caldura mainilor... O clipa si apoi, nu mai conteaza...Stau intinsa pe malul marii si adierea vantului ma face sa simt vibratia dragostei ce ne leaga... Strigatul inimii tale se aude in departari... ma cheama la ea... Marea ingana cuvintele tale rostite odata care acum s-au dispersat in negura uitarii... In noaptea asta, te simt un pic mai aproape de mine... Luna rotunda sta de veghe, vegheaza la dragostea noastra... si imi sopteste ca si tu ma iubesti tot atat cat te iubesc si eu... Vantul bate, primii fulgi de nea imi mangaie fata, ma simt tot mai slabit cand te stiu departe de mine... Luna ingana si ea cuvinte magice, parca rupte de realitate, cuvinte ce se regasesc parca in adancul sufletului meu...Fara tine ma simt pe un drum fara sfarsit,... Un drum care parca nu se mai termina niciodata...Incerc sa merg mai departe, dar totul mi se pare un abis... in care ma tot afund si oricat as incerca sa ma inalt, simt ca nu mai am scapare... "Cineva va fi intotdeauna aici sa te iubeasca, cineva va pretui intotdeauna caldura zambetului tau si fericirea inimii tale... Cineva va incerca intotdeauna sa gaseasca cuvinte sa-ti multumeasca pentru ca ai umplut viata cu vise devenite realitate si amintiri frumoase... Totul ne desparte pe mine si pe tine... distanta, oamenii, viata... poate si destinul... iata ce vreau sa-ti spun: nu ma tem nici de zambetul tau, deci nu ma tem de nimic; sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odaii tale... departarea... Amintirea ta nu are unde sa ma afle, glasul tau nu poate sa ma strige caci nu stie unde sunt între cele patru zari... Stii sa asculti? Auzi vântul la fereastra? Auzi pasarile care vin si pleaca ducand si aducand primavara? Stii ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic... sunt pe-acolo si intr-acolo... fara fiinta o apropiere si o îndepartare in preajma ta... O fatá si un báiat cândva s-au întâlnit si fárá a-si da seama s-au si îndrágostit./De aici încep mereu iluzii fericite... si tot de aici încep iubirile pierdute./Cáci la începuturi când dragostea e mare ti-ai da si sufletul din tine pentru o sárutare/Dar si câteodatá sufletul táu plânge, când simti cá-n inima iubitei dragostea se stinge./Dar dragostea cea mare cere suferintá, iar tu vei suferi cumplit fárá a ta vointá./Cáci undeva e scris ca lege pámânteascá... ca oamenii care iubesc, sá-ajungá sá urascá./Iar dacá tu iubesti stápân pe lume crezi cá esti, iar dragostea îti pare o zâná din povesti./Dar alergând buimac în urma fericirii,... vei fi cât lumea si pámântul... scavul iubirii..." Ne-am întâlnit întâmplátor, mi-ai zâmbit usor si totodatá timid si am înteles cá din acel moment vom fi nedespártiti... poate cá am stiut dinainte de a te cunoaste cá te voi iubi pentru totdeauna, nu stiu cum, nici când tu te-ai náscut în imaginatia mea ca un vis ce ar vrea sá deviná realitate... mi-ai oferit mai multe decât mi-as fi putut imagina, dar mai presus de toate, mi-ai oferit cele mai curate si pure sentimente... pentru toate astea nu cred cá as avea atâtea cuvinte sá-ti multumesc..., dar cred cá vorbele sunt inutile, sá las mai bine faptele sá-ti demonstreze dragostea ce ti-o port "Fericirea a intrat în viata mea, o datá cu tine.Inainte, clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gândurile... má dominau. Acum suferinta s-a încheiat. Tu esti lángá mine si este de ajuns sá te simt aproape, sá stiu cá má iubesti pentru a fi o persoaná fericitá.Tu esti acea parte din viata mea care lipsea. Acum cá te-am gásit, simt cáldura dragostei tale care má poartá undeva, sus, departe... spre al nouálea cer. Iti multumesc cá existi! "Tu esti cântecul care má adorme noaptea, vocea ce-mi mângâie tristetea, vântul ce-mi rásfatá pielea, o ultimá silabá pe care vreau sá o rostesc înainte de a visa si... primul meu gând... Dacá viata mea ar fi o clipá petrecutá cu tine, nu mi-as dori alta, o clipá sá má privesti, sá má sáruti, sá má atingi... Vreau ca tu sá reprezinti visele mele, vreau ca tu sá fi motivul pentru care tráiesc, vreau ca tu sá fi... TOTUL! "Nu stiu ce sá-ti spun, nu stiu la ce sá má gândesc, mi-e rusine de propriile mele gânduri, as vrea sá má ascund, dar nu am unde, as vrea sá má destáinui, dar nu am cui. Las soarta sá hotárascá - calc peste constiinta mea si îti scriu. Iti scriu... tocmai tie, tu care ar trebui sá-mi cunosti cel mai putin gândurile, vei afla ceva ce mie mi se pare ciudat, straniu. Eu sunt un fir de nisip din imensul desert al vietii si as vrea ca vântul sá-l legene pe aripile sale, punându-l în grádina ta. De dragul táu m-as face floare, as înflori lângá fereastra ta, ti-as dárui mireasma sufletului meu, te-as adormi, iar apoi te-as preface în tárâna în care-mi înfig rádácinile. Nu má iubesti si cu toate astea eu te iubesc. Nu am nici o sansa de la tine. Cu fiecare gest încerci sá má jignesti; iar atunci eu îmi aud bátáile inimii care suná asemenea ciocanului la poarta vietii. Uneori privirea ta má pátrunde pâná în máduva oaselor, má cutremur si îmi vine sá fug de sub vraja ta, dar nu pot, picioarele îmi sunt întepenite, buzele nu mai pot sá scoatá nici un cuvânt. As vrea sá te uit, dar fiecare melodie ,poza :X fiecare dans îmi aminteste de tine. Tráiesti în mine, esti o párticicá esentialá a sufletului meu de care nu, nu má pot despárti niciodatá, niciodatá ! Open your mind ;). Fallen (with Delerium & Rani) - Blank & Jones Nu i cu dedicatie :"> deci va rog:)))=))!!!!! /:)nu sufar ptr nimeni si nimic in lume!!:X Nu merita asa ceva :D!! :X Nu exista nici un "el":))!!calm :* ;;) >:D <

multii :)

Carcotasii ..:)

LEgendele OlIMpului [:X]


si alte carti :">

"De unde pleaca valul TOT acolo se intoarce ."

:>