Ce calde sunt lacrimile mele la fel ca imbratisarea ta …of ce mult imi lipsesti …nu vreau decat sa ma ti in brate si sa nu-mi mai dai drumul. E oare posibil sa mai retraiesc acele clipe..nu cu altcineva caci nu ar fi la fel, ci cu tine… De as putea sa dau timpul inapoi, dar nu pot asa ca ma multumesc ca au fost si sper sa mai adaug altele la colectia mea de amintiri cu tine…amintiri dulci, amintiri amare..asa se numeste o poezie scrisa de mine intr-un moment in care tu erai ceva de neatins… insa acum cand esti, imi e frica sa spun unele cuvinte pentru ca s-ar putea sa ma trezesc din vis si tu sa nu fi aici si nu vreau…daca as putea sa visez mereu ce bine ar fi.

Stii cred ca stii caci ti-am spus candva esti in visurile mele mereu…si ador asta. Vreau sa stii ca am incredere in tine si nu vreau sa destrami aceasta incredere pentru ca in momentul de fata nu am incredere decat in 3 persoane. Nici Dumnezu nu ma mai asculta si nu stiu de ce. Poate pentru ca doresc sa ating cerul si e imposibil la fel ca… stii ceva? Nu…hai sa-ti zic cand am vazut am crezut ca visez dar nu visam era doar lipsa ta, doar iubirea mea, doar inima careia ii lipsesti. Am mers intr-o zi la un magazin si mi-s-a parut ca vanzatorul semana cu tine, cand am realizat ca nu am inceput sa rad…dar sufletul plangea caci stia de ce pentru simplu motiv ca atunci cand iubesti si persoana iubita nu e langa tine o vezi peste tot …si imi place sa te vad in toate

Iubirea stelei

De ce nu crezi in iubirea mea?
Sunt prea departe de inima ta,
Caci tu esti Soarele,iar eu sunt o stea
E prea mica iubirea mea?

As putea noaptea in zi s-o transform,
Si in zi sa lucesc si in noapte sa dorm?
Daca cerul in picuri de m-ar transforma
Iubirea de Soare eu as urma.

O clipa de te-as privi
Eu stiu ca viata mi s-ar sfarsi
Caci cu razele-ti dulci tu m-ai sorbi
Caldura din inima-ti m-ar topi.

Decat o viata in lipsa ta
Mai bine o clipa sub privirea Ta

Esti steaua ce ma lumineaza in fiecare
noapte cu lumina poleita de argint,
esti cea mai firava si mai sclipitoare
raza de soare ce ma trezeste in fiecare dimineata.
esti roua de pe frunzele florilor trandafirii
ce-mi saruta si-mi mangaie obrazul,
esti floarea ce infloreste in inima mea.
esti stropul de ploaie ce ma trezeste din
visul meu adanc si placut precum zambetul tau.
esti spuma valurilor vietii ce se spulbera
in iknaltimea vazduhului albastru
ce cuprinde cu intensitatea sa aripa franta
a unui suflet fugit din lumea inlantuita a tristetii.
esti un vis hoinar ratacit in mintea mea,
esti roua diminetilor tarzii incendiate de soare.
esti frunza pe care o tin intre degete,
esti raza de soare ce-mi maingaie privirile.
esti ultima silaba pe care o rostesc inainte de a te visa.
TE IUBESC!!!

Vis pierdut

Ma gandesc la tine,
La timpul din trecut,
Cand sub razele de luna
Tu... mi-ai dat primul sarut!

Priveam in ochii tai senini
Cu ochii mei in lacrimi,
Si ma-ntrebam incetisor
"Vom fi-mpreuna-n viitor?

Ne vom mai revedea vreodata?
Vom fi-mpreuna iar... din nou?"
O! nu, nu vom fi niciodata,
Caci soarta-i prea dura cu noi!

M-am dus pe-un drum,
Te-ai dus pe altul
Un vis pierdut... si-n urma scrum!

Poate ca gresesc ca traiesc din vise si din amintiri.Poate ar fi mai bine sa las legea firii,uitare,sa stearga amintirea ta,dar nu pot!Sufar dupa cine care nu mi-a apartinut niciodata si nici nu imi va apartine.Au fost cateva momente de fericire alaturi de tine si dor mi-e de ele.Sa simt din nou ca suntem doar noi doi in aceasta lume.A fost doar un vis si la fel ca un vis sa spulberat in zori!As fi vrut sa traiesc in visare si sa te am mereu aproape,dar realitatea e mult mai cruda.

As vrea sa opresc timpul in loc,sa sterg lacrima de pe obraz ce nu mai inceteaza sa curga si sa te imbratisez.Stiu ca nu e posibil asa ca inca odata visele imi sunt spulberate.De ce niciodata nu ne multumim cu ce avem?De ce mereu sufletul tau ajunga sa apartina celui care nu are nevoie de el?De ce nu apreciem fiecare moment si sa il disfutam fara regrete??Si mai ales...de ce nu au nici un folos regretele??sunt intrebari la care greu voi gasi raspunsul.