Era singura, imbracata intr-o rochie alba cu floricele pe margini lunga. Luna plina tocmai iesise pe cerul intunecos si ii dadea o senzatzie stranie. Doar o mica clamutza ii prindea doua suvitze din parul blond natural.
   Deodata pamantul se crapa si ea cazu in genunchi,plangand.In disperarea ei, vazu k nu se intampla nimik.Era singura.
   Dupa cateva minute reusi sa isi ridice ochii si il vazu pe el.Brunet cu okii verzi imbracat intr-o mantie neagra,era slab inalt puternic....Se privira indelung,apoi el ii sterse lacrimile si o cuprinse in brate.Ea isi lasa capul pe pieptul lui puternic si lasa imaginatzi sa zboare.
   Dar el brusc se retrase si ii lua clama din par lasandu-i parul lung sa ii acopere fruntea si sa se resfranga pe umerii ei.Ii darui un boboc mic de treandafir negru, dupa care isi apropie gura de a ei.
   Era un moment magic.un sarut lung si plin de dragoste. Ea dori sa il ia in brate dar el atunci rase diabolik si se inaltza spre luna.Parul ii crescuse okii verzi se facura negri ii crescura aripi.Cobori jos.Cu acelasi ras dracesc el o impinse in prapastie.Ultimul sunet auzit era acel ras...
   Se trezi insa, dimineatza la ea in camera.Mana ii sangera, de la tzepii acelui trandafir rosu pe care il strangea in mana.
   Era un vis......Dar totusi real..