Oare se va mai putea vreodata? Acum totul se reduce la o lume care pentru mine e pustie, care exista numai numai pentru ca ma inconjoara. Dar cine imi va mai umple sufletul cu iubire, cine va mai putea fi alaturi de mine? Cine?

Cat mai poate dura o iubire cand sunt atatea tentatii, cat va mai fi cineva langa mine? Cine ma va aprecia vreodata? Cine?

As vrea sa am un duflet langa mine, un suflet care isi da seama ce e in inima mea, un suflet care a suferit la fel ca mine. Oare exista asa ceva?

De unde sa incep pentru a spune o poveste de dragoste, de unde sa incep a spune un adevar despre o iubiere care va dainui intotdeauna, de unde sa mai cred ca poate exista asa ceva?

A patruns un viata mea cand credeam ca nimic nu va exista, a fost acolo cand credeam ca nimic nu se va sfarsi. Ah ce frumos a fost... s-a terminat prea devreme… nimic nu tine mai mult decat orele unei zile… stiam ca il voi dori intotdeauna… insa nu a fost si nu va fi niciodata al meu…

Nu mi-a mai ramas nimic decat singuratatea, insa imi aduc aminte ca era uneori langa mine, poate atunci cand credeam ca am nevoie de cineva, macar pentru o vorba buna… a fost acolo…

Chiar daca nu tinea la mine, chiar daca ii era indiferent…  nu mai cred in dragoste, nu mai cred in iubire, nu mai cred ca cineva se poate dedica unei prietenii adevarate, nu mai cred ca exista sentimente in lumea asta… totul este prea  rece, totul este prea dur, cum ramane cu noi, cei care mai simtim ceva? Ce ne-a mai ramas? Gandurile ca alta data era altfel, speranta ca va fi la fel?