TE IUBESC : Mar 7, 2008

Totul a început dintr-o simplă întâmplare...nu şi-ar fi închipuit că vor ajunge să fie vreodată împreună....Dar s-a întamplat. Se cunoşteau de câţiva ani, fără să fie între ei ceva mai mult decât amiciţie...Poate că a durat destul de mult până ca ei să-şi dea seama că se iubesc.Din ziua în care s-au hotărât să fie împreună...nu a mai existat zi să nu se vadă.Era aşa de frumos, armonie, dragoste, credeau că nimeni şi nimic nu le-ar putea strica fericirea..păcat că există lumea rea şi invidioasă. Multe intrigi...vorbe de tot felul...răutăţi făceau să se certe din ce în ce mai des...Din focul ce ardea în sufletele lor încet, încet la fiecare ceartă rămânea o urmă de cenuşă.Zilele parcă treceau mai greu se vedeau din ce în ce mai rar ...certurile continuau...în schimb dragostea rămăsese la fel...
Ea ar fi facut orice pentru a înceta aceasta pasă proastă a relaţiei...şi s-a hotărât să vorbească cu el..."-Iubitule ce va mai rămâne din dragostea noastră dacă la fiecare pas există o scânteie? Te rog spune-mi că încă mă iubeşti şi niciodată nu o să pleci de langă mine orice s-ar întampla".
Cu fiecare vorbă el o rănea mai mult...simţea că nu o mai iubeşte ca la început...ceva se întâmplase..şi atunci ea a hotărât să pună capăt relaţiei ia trimis un mesaj..scris printre lacrimi: "Cu sufletul rănit...inima sfâşiată...lumea se năruie peste mine...nu pot să înţeleg cum s-a ajuns până aici..ne iubeam atât de mult...de la ce a pornit totul? Mai bine punem capăt aici decât să mai suferim in continuare. Te iubesc şi nu o să te pot uita niciodată...şi dacă voi fi nevoită să mor voi lua cu mine în mormânt dragostea ce ţi-o port. Şi dacă într-o zi vei vrea să-ţi aminteşti de mine,caută-mă.ADIO!"
După acest mesaj dureros aştepta un răspuns din partea lui oricare ar fi fost.Se făcuse deja 3 dimineaţa, nu primise nici un răspuns şi pune capul pe perna şi încearcă să doarmă.De dimineaţa se trezeşte şi se uită direct la telefon şi nu avea nici un răspuns...totul îi părea confuz..de fapt el oare chiar asta vroia? Zilele treceau...ea nu mai mânca nu mai vorbea cu nimeni. În una din zile a vrut să iasă în parcul unde se vedeau ei zi de zi în speranţa că poate îl va întâlni. Aşa a şi fost el, stătea pe banca lor... s-a dus spre el...l-a strâns în braţe, l-a sărutat...dar el văzându-şi prietenii a împins-o şi a plecat cu ei...Ea a rămas pe jos şi plângând şi-a jurat că n-o să-l mai caute niciodată. Pe drum trece pe lângă un lac...unde şi-au jurat iubire prima dată stătea pe pod...plângea îşi amintea tot ce-a fost frumos, a aruncat simbolul dragostei lor...verigheta,apoi...simţind din nou indiferenţa lui...şi-a dat seama că viaţa fără el nu mai are rost...şi s-a aruncat în gol de pe pod....luându-şi viaţa.Poate întâmplarea a facut ca el să fie în apropiere şi să o vadă....a sărit după ea....dar nu a mai găsit-o... lacul era foarte adânc.A ieşit, a fugit după ajutor dar a fost în zadar când au scos-o era deja moartă. Era trist...a luat-o în braţe...a urlat spre cer: Te iubesc!!!!!!!!!!De ce ai făcut asta??"
S-a făcut seară...ea stătea în sicriu...îmbrăcată într-o rochie de mireasă superbă....el era îmbrăcat în ginere stătea aplecat peste sicriul fetei sărutând-o pe frunte şi şoptindu-i la ureche...cât de mult o iubeşte şi cât de rău îi pare că a ascultat de prietenii lui. "Doamne!!!Ce-a fost în capul meu, de ce nu mi-am ascultat inima iubito..? De ce a trebuit să ascult de alţii.??De ce... Doamne a trebuit să se întample o tragedie ca să-mi dau seama de ce am pierdut? Era tot ce aveam mai drag pe lume....era sufletul meu, bucuria mea!!!Ce e viaţa mea fără tine?....NIMIC"
La înmormântare cel mai greu moment, toată lumea plângea totul era o dramă ...el era pierdut..absent nu vorbea nu făcea nici un gest decât plângea şi se uita în gol. Toţi au plecat, el a cerut să mai rămână un pic acolo, lângă mormânt. A scris pe copacul de lângă mormânt" Vom fi din nou împreună...te iubesc..."Atunci a scos un cuţit şi şi l-a înfipt drept în inimă...sângele curgea şiroaie. Ultimele sale cuvinte fiind "N-am ştiut să te preţuiesc când te-am avut lângă mine".
O altă dramă moartea băiatului...la doar o zi după înmormântarea fetei, familia băiatului au cerut insistent ca el să fie înmormântat lângă ea. Aşa a şi fost...
După 1 an, cele două familii se întâlnesc pentru a face parastasul celor doi, vorbele erau de prisos, dar un singur sfat au dat: "Încercaţi să apreciaţi pe cineva când îl aveţi alături căci după aceea este aproape imposibil sa mai recuperaţi fiinţa iubită chiar şi după moarte...".