Intr-o zi,un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din imprejurimi.Nu dupa multa vreme,in jurul lui s-a strans o mare multime de oameni si toti ii admirau inima care era intradevar perfecta,nu vedeai pe inima lui nici un semn,nici o fisura.D,toti au cazut de acod ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tanarul era foarte mandru de inima lui sin u contenea sa se laude singur cu ea.Cand deodata,din multime s-a apropiat un batranel.Cu glas linistit,el a rostit ca pentru sine:..Si totusi perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimi mele...Oamenii din multimea stransa in jurul tanarului au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranelului.Pana si ta si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui.Era o inima puternica,ale carei batai ritmate se auzeau pana departe.Dar era plina de cicatrice,avea locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul,liniile de unire dintre bucatile intregi din inima batranului fiind sinuoase,chiar colturoase pe alocuri,mai mult, pe alocuri lipseau bucati intregi din inima batranelului,rani larg deschise,inca sangerande. ..Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa?isi sopteau uimiti oamenii. Tanarul,dupa ce privies atent inima batranelului,si-a ridicat privirea si i-a spus razand:Cred ca glumesti.Priveste la inima mea,este perfecta!Pe cand a ta este toata o rana,numai lacrimi si durere...Da,a spus bland batranelul.Inima ta arata perfect,darn u mi-as schimba niciodata inima cu a ta.Vezi tu ,fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea: rup o bucatica din inima mea si i-o dau omului de langa mine,care adesea imi da in schimb o bucatica din inima lui,care se potriveste in locul ramas gol in inima mea.Dar pentru ca bucatelele nu sunt masurate la milimetru,raman margini colturoase pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartsit-o cu cel de langa mine.Uneori am daruit bucatele din inima mea unor oameni care nu au dat nimic in schimb.Acestea sunt ranile deschise din inima mea,gaurile negre,a-I iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc.Intalegi acum,dragul meu,care este adevarata frumusete a inimii?a icheiat cu glas domol si zambet cald batranelul. Tanarul a ramas tacut deoparte,cu obrazul scaldat in lacrimi,s-a apropiat apoi timid de batanel,a rupt o bucatica din inima lui perfecta si i-a trimis-o.Batranelul a primit bucatica pe care a pus-o in inima lui,a rupt apoi o bucatica din inima brazdata de cicatrice si a pus-o in rana proaspata din inima tanarului.Se potrivea,dar nu perfect,pentru ca marginile erau c-am colturoase. Tanarul si-a privit inima,care nu mai era perfecta,dar care acum era mai frumoasa ca niciodata,fiindca in inima candva perfecta pulsa de acum dragoste din inima batranelului.Cei doi s-au imbratisat,si-au zambit si au pornit impreuna la drum. Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu inima intraga in piept...o inima perfecta,dar lipsita de frumusete Iti multumesc ca esti parte din viata mea si tii inima mea vie,dandu-I putere sa iubeasca... aceasta este adevarata dragoste'':>:>