Nu strica in viata o data sa zambesti, Chiar daca mereu pe aripi de gheata plutesti. Am suflet de piatra pe care se asterne, Cenusa ingerilor si pete din stele.
Crustata e disperarea pe albul tavan Blestemul meu, o viata traita in zadar, Si plange un inger, desenat pe un geam... Si totul e negru, moartea e un dar.
Nu las corolei albastre nimic. Nici arbori, sau flori sau o statuie mareata Cu pixul in mana lovit de soarta, Va las amintire o pata pe carte.