- Iubeam,iubeam la nebunie,pe un baiat asa cum imi placea mie,era baiatul visurilor mele ,ce a oprit durerea singuratatii grele.Il iubeam atat de mult incat i-am dat tot ce aveam mai scump,i-am daruit sufletul si viata mea.crezand ca niciodata nu-mi va rupe inima. Toate bune bune si frumoase,zi si noapte stransi in brate,mii de cuvinte dulcin spuse-n soapta,insa ceea ce nu auzeam,erau vocile celor care cu adevarata ma iubeau.Eram atat de fericita incat aveam impresia ca toti vor sa ma minta,gura lumii nu o ascultam,caci oarba de marea dragoste falsa eu eram.Insa mult nu a mai durat,pana realitatea ma infrundat,iar durerea in suflet ce o port acum,ma face sa renunt la tine ,desi NU VREAU,desi NU POT,dar,asa este cel mai bine.Incerc sa te uit,si cred ca te-am uitat,insa lacrimile de pe fata ma dau de gol,iar dorul de tine nu ma lasa nici sa adorm.Plang mereu.plang noapte si zi caci din cauza ta mult am patimit,iar fara mila inima mi-ai zdrobit.Nu-nteleg cu ce ti-am gresit,caci iubirea toata eu ti-am daruit,insa ti-ai batut joc,nu ai stiut s-o pretuiesti,iar in curand o sa ma pierzi.M-ai facut sa sufar,sa plang,iar din jocurile si vorbele tale am ajuns sa te urasc mult,pe tine si al tau sarut pentru ca m-ai mintit prea mult.Acum o voi lua de la capat,voi iubi cu adevarat,voi iubi pe cineva,caruia ii va pasa de viata mea.