(ca raspuns la commentul tau de la mine din carnet), ANDREEA ... cred ca cu siguranta voi putea iubi cu adevarat si din toata inima cand va fi timpul potrivit sa ies din aceasta stare de raceala, si sa pot iubi sincer acea persoana care Dumnezeu mi-a predestinat-o. Cred ca asta ar fi cel mai bun si mai minunat lucru prin care as putea sa imi protejez si inima, si sufletul fata de lucrurile care par a fi frumoase, insa pentru o clipa............si cred ca indepartandu-ne de toate acestea ne aratam propriul respect fatza de noi insine, in primul rand, si apoi fatza de cei din jur care ar putea pleca mai departe cu o impresie gresita despre noi. Daca putem face in asa fel incat nimeni sa nu aiba de suferit de pe urma noastra atunci inseamna ca suntem oameni cu caracter,si cu respect,cu toate astea insa poate ca nu merita sa ne asteptam sa ni se raspunda in acelasi mod, deoarece fiecare om e diferit in felul sau, cu calitati bune dar si rele, si vede prin ochii sai asa cum doreste sa o faca si cum poate.Astept momentul potrivit in care sa imi deschid mai mult inima, dupa ce am invatat cum sa o fac si dupa ce am trecut printr-o ``mica facultate a vietii de adolescent``, ramane sa trec cu bine peste ceea ce urmeaza mai departe, si asta numai cu ajutorul Lui Dumnezeu.Pana acum nimic nu a fost perfect. Cred ca nici nu era posibil pt ca mai intai invatam si apoi punem in practica ...
Rose Glitters