|
Ciudat cum unii nu se mai pot opri din a povesti lucruri, intamplari minunate ce le-au trait. Altii nu se pot opri din a-ti povesti necazurile, rahaturile si nenorocirile ce i-au marcat. Restul, ca mine, nici nu isi mai amintesc .Am avut necazuri? Dar bucurii? si daca am avut, unde sunt?
Simt un gol acum in sufletul meu cand ma gandesc la trecut. Cred ca batalia dintre uitare si negare m-a facut sa ascund undeva si momentele frumoase care le-am trait.Ma gasesc in fata Pc-ului si incerc sa gasesc ceva frumos despre care sa iti povestesc. Mai trec 10 minute si nu stiu ce sa-ti zic.
Prefer sa nu iti povestesc despre intamplari, sunt multe prea triste,vreau sa-ti zic despre persoane. Persoane care sunt egale cu bucuria, cu fericirea. Exista cineva in lumea mea, in viata mea, cineva care m-a facut mereu sa zambesc, sa rad, sa vad chiar si picatura de bunatate din orice rau. Ai avut norocul sa intalnesti pe cineva care sa fie pe aceeasi lungime de unda cu tine? Ai simtit vreodata ca undeva pe lumea asta mai exista cineva ca tine? Cineva care te accepta asa cum esti, care nu te judeca si care te sustine in orice ? Eu am norocul de a avea in viata mea o astfel de persoana. Ea era refugiul meu mereu. Alergam cu disperare sa o gasesc, sa ii vorbesc, sa ma asculte. Stiam ca nu primesc din partea ei decat intelegere, stiam ca gaseam bunatate si multa intelepciune. Desi apropiate de varsta, ea a stiut mereu sa nu fie impulsiva, a stiut sa ma faca intai sa calculez , apoi sa decid.Ai vrut vreodata sa multumesti cuiva si nu ai stiut cum?...Asta simt eu acum…As vrea sa ii multumesc pentru fiecare secunda pe care a pierdut-o ascultandu-mi amarul, sa-i multumesc pentru fiecare zambet ce mi l-a adus, pentru fiecare tras de urechi si zguduiala aplicata in cazuri de forta majora. .As vrea sa le multumesc si celor ce i-au dat viata, LOR,..lor care au facut ca ea sa fie langa mine, lor, care m-au primit in casa ca pe unul de-al lor. Lor care au fost ca si parintii mei, lor-ei, pentru care am un respect enorm. Uite vezi, vorbesc de ea si parca imi amintesc acum ceva frumos. Seri pierdute razand din ori si ce prostie, nopti petrecute povestind cate in luna si in stele, zile care fugeau in timp ce noi ne faceam planuri marete despre viitor, plimbari prin ploaie si cate si mai cate.
Ai avut norocul vreodata sa afli ce inseamna prietenia adevarata?...Eu da…
Multumesc ca existi ,TU, prietena mea''
|
Add as a Friend
Send Message
Leave Comment
Add to Favorites
Give 'em Five
Use This Skin
Report Abuse
