A-l cunoaste pe Dumnezeu e un bun prilej de a te scutura de lanturile care iti sufoca libertatea. E pana la urma, cel mai mare act de curaj de care putem da dovada, noi, "crestinii".
Stii, uneori ai senzatia ca lumea nu iti este indeajuns. Si vrei mai mult. Il vrei pe 'Dumnezeu', nu pe 'dumnezeu'. Iti doresti sa simti Viata si Adevarul si esti indreptatit sa o faci. Dar lumea noastra se refugiaza in dogme, principii si precepte morale, pe care se straduieste sa le respecte cu multa, foarte multa strictete. Iar vestea cea mai proasta e ca Dumnezeu nu se afla acolo, ci in acea experienta directa, nemijlocita a omului liber, descatusat de prejudecati si plin de curaj.
Acest fapt e, poate cel mai pretios adevar al acestei lumi, pentru ca nici o teologie, nimeni nu poate fi mai presus experienta cunoasterii Dumnezeului viu. In absenta unei astfel de realitati autentice, dar mai ales covarsitoare, principiile si dogmele nu sunt decat minciuni nerusinate, inoculate de ceilalti...
Opreste-te! Daca nu vrei sa fii victima unei inselatorii. Elibereaza-te de lanturi, darama tot ce ai, porneste in cautarea Adevarului si Adevarul te va face liber. Atunci nu mai vei fi tu cel care traiesti, ci Hristos care traieste in tine...