Nu stiu altii cum sunt insa eu cred ca exista in viata fiecarui
om un moment al primilor pasi - mai intai, copil fiind, in jurul
patului si mesei, apoi in jurul casei, vine o vreme cand incepe
sa colinde strazile orasului natal, iar la un moment dat vine o
vreme cand incepe sa colinde tara, singur sau insotit de prieteni
dragi. Vremea marilor chemari...
Privesc acum fotografii atinse deja de patina vremii si imi vin
in minte intamplari petrecute intr-o vreme nici prea indepartata
ca sa se poata spune ca imi scriu memoriile -desi daca ma gandesc
bine s-au petrecut in mileniul trecut! - dar nici prea apropiata
ca sa poata fi vorba de o stire de actualitate.
Privitorule, voi dedica de-acum inainte aceasta pagina acelor momente.
Intr-o lume mult prea doritoare de certitudini absolute, de stiri
de ultima ora, si amagita de celebritati de carton presat, in aceasta
lume mult prea ocupata si grabita, poate vei gasi timpul sa iti
arunci privirea pe aceste randuri scrise din suflet. Si daca vei
pricepe ceva, daca te vor face sa vezi cu alti ochi mirifica lume
a muntilor, daca iti vor "merge la suflet", se cheama
ca nu le-am scris degeaba..